Deschid ochii si vad un tavan galbui ,probabil o cladire veche cu un neon ce lumina puternic.Mirosul era in genul saloanelor de spital.Incerc sa ma ridic.Mainile mele erau legate de un pat.Aud cum picaturile din perfuzie cad usor.Chiar eram intr-un spital.
Nimeni nu mai era in salonul meu.Totul era prafuit.
Incep sa tip. De ce sunt legata??!Nimic.Parca era pustiu.
Deodata imi amintesc ca eram pe strada pustie din spatele blocului meu.Alergam prin ploaie cu lacrimile curgandu-mi siroaie pe obrajii .Era frig si eram uda.Am mers pe o banca dintr-un parc apropiat si stiu doar ca am cazut.Si negru.Probabil lesinasem.Dar de ce nimeni nu era in spital?!Dupa ceva timp aud pasi.Imobilizata cum eram nu aveam cum sa ma misc,deci eram total neajutorata.Intra el.Un tip destul de inalt,cu un hanorac turcoaz si blugi albastri.Baschetii ce ii purta in picioare,ii dadeau un aer increzator,sau eram prea adormita de la calmante si mi se parea.Cu parul drept si mai lung ce ii acoperea fruntea si ochii aceia caprui.Simteam ca il cunosc.
Se aseaza usor pe pat si imi atinge mana,iar in timpul acesta ma uitam la el ,dar nu scoteam nici un sunet.Imi treceau fiori prin tot corpul.Imi iau curaj si il intreb :
-Cine esti?
Ezitand sa-mi raspunda la intrebare imi spune :
-Te-am gasit in parc ,lesinase`i.Te-am adus la spital nestiind cine esti.
- Am venit sa vad cum te simti.De ce plangeai?
-Stii atunci cand simti ca nu existi pt nimeni mai si plangi.
-Dar existi.Poate de asta te-am gasit ca sa existi pt mine.
-Nu cred.Ai fost la locul nepotrivit, in momentul nepotrivit.
-Daca tot esti aici ai putea sa ma dezlegi?!
-Sigur.
Au trecut 2 zile, a venit in fiecare zi sa vada cum ma simt.Nu am vrut sa-i spun despre familia mea si nu vream sa-i ingrijorez asa ca a fost singurul ce stia ca am fost internata.Astazi voi pleca acasa.S-a oferit sa ma duca .Am acceptat,sub pretextul ca inca sunt slabita.Chiar ma simteam epuizata.Mi-a cerut numarul de telefon, in clipa in care am ajuns in fata blocului meu.072....**.Ma imbratiseaza si pleaca.
[licuriiici*]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu